Nu îmi mai cere să te salvez. Poate par a fi egoistă, dar pe mine cine mă salvează? În niciun caz tu.
Le-am cerut şi eu ajutorul. Şi ei mi-au întins inimi, sfaturi, mâini, gânduri şi îmbrăţişări. Le-am primit pe toate şi cu ajutorul lor mi-am creat fundaţia. Pereţii i-am ridicat de una singură. Cât despre tavan, l-am aşteptat pe el să îl construiască. Dar anotimpurile nu aşteaptă şi, uite, m-a prins iarna fără acoperiş. Aşa vrei să ajungi şi tu? Să tremuri de frig între zidurile tale aşteptându-mă să te încălzesc? Apucă-te să-ţi construieşti de unul singur tavanul, pentru că eu nu voi veni. Aşa cum nici el nu a venit. Îmi pare rău, dar am propriul acoperiş de care trebuie să mă ocup.
Nu îmi mai cere să te salvez. Principalul ajutor trebuie să vină din tine însuţi. Şi crede-mă, abia sunt în stare să mă salvez pe mine, darămite şi pe tine. Slabi suntem doar pentru că ne credem slabi. Încetează să te mai agăţi de mine. Încetează să îmi ceri ajutorul. Nu vreau să depinzi de mine. Nu vreau să ai încredere în mine. Nu vreau să fiu totul. Nu vreau să simţi pentru mine ce simt eu pentru el. Aşa că începe să scazi. Scade Vama Veche, scade că îţi pasă, scade că regreţi şi scade că nu mă mai poţi avea. Şi o să rămâi cu zero. Aşa cum ar trebui eu să fiu. Nulă.
Numără până la trei şi începe. Salvează-te de unul singur. Nu-mi cere instrucţiuni, habar nu am ce ar trebui să faci. Abia am început să învăţ să fac şi eu asta. Dar îţi dau un pont. Primul lucru pe care l-am făcut? M-am ridicat.
Salvează-te de unul singur. A sosit vremea să facem amândoi asta.
"be your wondergirl
i'm not gonna save you
wondergirl
go save yourself
no way, won't go down in your flames
because wondergirl won't save your life."
Nu pentru că n-ar vrea. Nu pentru că n-ar putea. Ci pentru că e ceva ce TU trebuie să faci.
No comments:
Post a Comment
Vorbește-mi.