Friday, November 5, 2010

Soarele e doar un adolescent derutat

Soarele e doar un adolescent derutat.
Ca şi noi.
Are zile bune şi zile proaste.
Ca şi noi.
Uneori iubeşte şi împrăştie frimituri de lumină peste tot.
Ca şi noi.
Uneori urăşte şi varsă cele mai reci raze pe care le are, şi asta doar pentru a face rău.
Ca şi noi.
Uneori simte nevoia să vorbească cu cineva, cu un prieten. Şi atunci încearcă să se împrietenească cu stelele deşi unele nu îl vor.
Ca şi noi.
Uneori vrea să fie singur şi se foloseşte fără să îi pară rău de orice nor.
Ca şi noi.
Uneori e fericit şi îi face şi pe ceilalţi fericiţi prin fericirea lui.
Ca şi noi.
Uneori e trist şi nu îi ajunge întregul cer pentru a-şi plânge singurătatea.
Ca şi noi.
Uneori oferă tot fără ca cineva să îi ceară ceva.
Ca şi noi.
Uneori e egoist şi păstrează lumina doar pentru el, deşi nu îl poate încălzi.
Ca şi noi.
Uneori îşi doreşte să fie mai bun, să strălucească mai tare.
Ca şi noi.
Uneori e infatuat, crede că e cel mai important şi uită că luna e egală cu el.
Ca şi noi.

Uneori ajunge la capătul puterilor. Se simte sfârşit, obosit, trist. Simte că nu mai poate. Şi atunci îşi spune că nu o să mai răsară vreodată. Şi apune îndurerat, lunându-şi la revedere de la cer, de la stele, de la ape, de la pământ. Şi doarme. Şi odată cu visele speranţa renaşte. Şi a doua zi, ca şi cum nimic nu s-a întâmplat, răsare. Şi ziua trecută nici măcar nu a existat vreodată pentru el.
Ca şi noi.

Uneori se satură să aibe aceeaşi formă. Şi simte că are nevoie de o schimbare. Şi atunci se transformă în picături. Picături de lumină. Uneori reci, uneori calde. Şi cade pe pământ. Pentru cât timp? Doar el ştie. Şi unii sunt fericiţi când îl văd aşa. Alţii se întristează. Şi deşi la început nu îi pasă de cei pe care îi răneşte făcându-i să retrăiască amintiri dureroase pentru simplul fapt că odată au fost cele mai frumoase, apoi îi pare rău. Şi se opreşte. Revine la forma iniţială şi îşi aduce unul din cei mai buni prieteni odată cu el: Curcubeul. Şi Curcubeul reuşeşte să îi facă pe toţi fericiţi prin prezenţa lui. Şi atunci şi Soarele e fericit. Şi deşi nici el nu crede ce spune, promite că nu o să mai plouă vreodată. 

Astăzi soarele din mine a plouat.
Şi m-am gândit la tine.
Şi când s-a oprit din plouat, nu a apărut nici un curcubeu.
La ce bun oricum, daca nu puteai fi împreună cu mine să ne bucurăm de el?

2 comments:

Vorbește-mi.