Tuesday, March 1, 2011

Ana II


- Ce frumos ai scris. Ce drept. Şi ce litere frumoase şi rotunde. Uite, ai şi alineat. Ana, nu ţi-ai dori să ai şi viaţa aşa de ordonată?
- Nu, nu cred...
- De ce?
- Pentru că în felul ăsta viaţa mea ar fi ca un roman pe care l-ar cumpăra toată lumea. Dar nu ca să-l citească. Ci ca să-şi acopere geamurile cu paginile lui. Să intre mai multă lumină.

4 comments:

  1. :))
    un pic de ipocrizie la sfarsit . . . reda un strop din balta de adevar.
    frumos...foarte.

    ReplyDelete
  2. Mulţumesc!
    Cât despre ipocrizie... aş spune mai degrabă ignoranţă.

    ReplyDelete
  3. Eu as spune Ironie. Gust mereu cu placere ironia .

    ReplyDelete

Vorbește-mi.