Sunday, March 20, 2011

Tic-Tac


Photo by Ahmad Ossayli on Unsplash

"Bună seara!
Am venit şi eu
cu o pereche de ochi căprui
la reparat.
S-au stricat acum vreo şase luni
şi de-atunci nu vor nicicum
să mai vadă
ce vreau
eu
să văd."

Când am venit să-i iau înapoi
erau mai mari şi mai strălucitori
dar clipeau cu un zgomot
ciudat:

tic-tac,
tic-tac.

După ce i-am înşurubat la loc
sub sprânceană,
mi-am dat seama
c-au fost reparaţi
de un ceasornicar
şi nu de mecanicul
la care mă duc o dată pe lună
să-mi regleze
bătăile inimii.

Vedeam doar momente
alături de oameni care nu respirau,
dar pe care încă încercam
să-i resuscitez.

Era trecutul
prin care mi-ar fi plăcut
să trec.


Save tonight and fight the break of dawn, come tomorrow, tomorrow I'll be gone.

8 comments:

  1. Imi place cum scrii. Am sa mai trec pe la tine.

    ReplyDelete
  2. Ce s-ar intampla daca nu am repara ochii, i-am schimba ! Haide sa-i schimbam si, si..vor vedea doar ce vrei tu.

    ReplyDelete
  3. Nu ştiu, nu cred că există o altă pereche de ochi care să mă cunoască la fel de bine cum o face cea pe care o port acum.
    :]

    ReplyDelete
  4. Atunci îi poți închide. Imaginează-ți orice-ți dorești să vezi. Oricum imaginația-ți atinge cote înalte! :*
    Sau înceacă cu unul închis și cu unul deschis. E mai sănătos așa! :)

    ReplyDelete
  5. DAMN! Prea geniala asta :|. BRAVO!!

    ReplyDelete

Vorbește-mi.