Thursday, February 10, 2011



Hai să fim străini din nou!

Să ne întâlnim iar pentru prima dată, de preferat în acelaşi loc ca atunci. Să schimbăm puţin scenariul de data asta. Şi numele, dacă ajută. Să ne zâmbim pentru prima dată din colţuri diferite ale camerei. Să ne întindem mâna printre ceilalţi oameni ca să facem cunoştinţă. La atingerea mâinii mele să ţi se pară cunoscută pielea asta rece. Să îţi treacă prin cap că ne cunoaştem, dar că am uitat amândoi. Să mă întrebi dacă ne-am mai văzut. Să-ţi zâmbesc şi să-ţi spun că ne-am privit, fără să ne vorbim, în fiecare zi prin ochii altor oameni. Apoi să ieşim afară. Să cadă frunzele fără să se lovească. Să bată vântul fără să ţipe. Să ne plimbăm. Să mergem într-un parc. Acelaşi parc de atunci. Să aleg eu de data asta banca. Să fie cea de atunci. Să-mi spui că ţi se pare cunoscut locul ăsta. Să mă întrebi dacă ai mai fost vreodată împreună cu mine aici. Să-ţi spun că ne-am dat întâlnire zilnic în corpul altor oameni pe toate băncile chiar. Să fie frig. Să fiu îmbrăcată subţire şi să tremur. Să-mi spui că ai mai trăit asta o dată. Să te contrazic spunându-ţi că ai trăit-o de mai multe ori. Să îmi uiţi numele la fiecare şase minute şi de fiecare dată să îţi spun altul şi altul şi altul... Dar să nu ţi se pară niciunul potrivit pentru mine. Să îmi dai tu unul. Pe care să nu îl mai uiţi. Să întreb eu luna "de ce”. Şi luna să-mi răspundă. Să bată ceasul la nouă fix. Să fiu Cenuşăreasa. Să mergem călcând frunzele din prea mult dor. Să ne ţinem de mână. Să mă conduci până în faţa casei de data asta. Să mă îmbrăţişezi. Dar să nu mă săruţi. Sărutul trebuie să vină abia la a treia întâlnire.

Să ne cunoaştem din nou. Sau dacă nu, să fim iar doi străini. Şi să rămânem aşa. Măcar... ei se privesc atunci când trec unul pe lângă celălalt pe stradă. Şi, cu puţin soare, ajung şi să îşi zâmbească.

“The beginning is always today.”

Iarta-mă pentru că am făcut asta... este ultima dată.

8 comments:

  1. genialo!:* vreau si eu un alt inceput.

    ReplyDelete
  2. Superb !
    Eu vreau sa fim 2 straini si sa nu ne fi intalnit niciodata....

    ReplyDelete
  3. "sa ne cunoastem din nou"...mai bine zis "sa ne cunoastem din nou la infinit"...frumos.

    ReplyDelete
  4. Nu, nu am nevoie de infinit, ci doar de o încă primă dată. Una...
    Mulţumesc! :]

    ReplyDelete
  5. Ha, imi place titlul, se potriveste. E intruchiparea dorintelor. Dar defapt toata postarea ta duce dorinta. Dorinta din aia pentru care te-ai da de 3 ori peste cap. Sper sa nu fi exagerat..
    Si mi-a mai placut 'Să-ţi zâmbesc şi să-ţi spun că ne-am privit, fără să ne vorbim, în fiecare zi prin ochii altor oameni.', a avut ceva efect.
    Daca ati fi staini din nou, sau ma rog, el nu te-ar recunoaste, n-ai fi tentata sa faci aceleasi chestiute pe care le-ai mai facut?
    Eu una m-as lasa ispitita de ideea de a trai din nou aceleasi intamplari.
    Daca, facand altceva, mi-ar placea mai putin si-as regreta c-am pierdut sansa?
    Ti-am dat tema de gandire. :)) Glumesc, continua sa ne scrii. >:d<

    ReplyDelete
  6. Dar defapt toata postarea ta duce dorinta.-> Dar defapt toată postarea ta duce a dorință.
    Scuze ca m-am gasit sa corectez, dar nu se intelege ce-am vrut sa spun.
    Ah, si mai am pe acolo un 'staini' care e defapt 'straini'.
    Seara frumoasa.
    p.s: am mai lasat unui alt blog un comentariu, iar drept cod am avut de scris 'anne(s)', si deci uite-ma aici. ^ ^

    ReplyDelete
  7. Da... dorinţă. S-a împlinit... Scenariu diferit, regizor diferit. Actori... profesionişti. Sau nu?
    O să am mai multă grijă la ceea ce îmi voi dori de acum înainte...
    O seară drăguţă şi ţie! >:D<
    Eu sper doar să nu visez nimic.

    ReplyDelete

Vorbește-mi.