Photo by Stephen Monterroso on Unsplash

Absenţa televizorului din bucătărie duce la discuţii de genul:

- Povesteşte-mi ceva de când erai mică.

- Ei, şi tu acuma.

- Haide, orice!

- Nu ştiu.

- Nu ai nicio amintire?

Tăcere.

- Nu ai nicio amintire?

- Nu! Şi nu am nici timp de prostiile tale!

S-a ridicat de la masă şi a ieşit nervoasă din bucătărie. Mi-am terminat porţia de cartofi prăjiţi singură. "Când o să am copii o să le povestesc o grămadă de lucruri", mi-am spus în sinea mea după care am început să râd. Fără motiv.

Don't let go! Never give up, it's such a wonderful life.