Monday, June 6, 2011

Vis-a-vis

Eram două geamuri
şi aveam grijă unul de altul
aşa cum doar geamurile
ştiu.

În zilele în care ne iubeam
ne dăruiam muşcate
şi priveam împreună
cum cerul nu e niciodată
la fel
după ce am clipit.
şi tu vedeai răsăritul prin mine
şi eu vedeam apusul prin tine.

În zilele în care nu ne vorbeam
ne căutam chipurile
în perdele
şi când vedeam că nu le găsim
luam muşcatele în mâini
şi urlam
şi dădeam cu ele de pământ
şi le făceam ţăndari
şi apoi plângeam
şi le ceream iertare,

iar florile ne iertau mereu
dacă le promiteam
că pentru înmormântarea lor
nu vom rupe alte flori.

În zilele cu ploi
stăteam privindu-ne ore-n şir
şi spuneam
"doamne, ce geamuri frumoase suntem!"
şi credeam că Dumnezeu a inventat ploaia
ca şi geamurile să poată să plângă.

Apoi ne-am dat seama că nu suntem din sticlă
şi-am început să ne comportăm ca atare.

Tu iei deciziile cu capul, eu iau deciziile cu pieptul. 
Dar la sfârşitul zilei... ne doare sufletul pe amândoi.

5 comments:

Vorbește-mi.