Saturday, June 11, 2011

Racii povestesc frumos


Photo by Miha Arh on Unsplash

Iubim cu lumina aprinsă doar dacă ne ţinem ochii închişi. Iubim cu sufletul în mâini şi mâinile în buzunare. Iubim din buzunare. Ascuns. Iubim cu degetele întinse, buzele întredeschise şi urechile astupate. Iubim fără să ştim de ce. Iubim ca în filmele mute. Iubim fără plasturi, fără haine, fără cuvinte. Iubim trântind uşi şi spărgând balamale. Iubim cu flori într-o mână şi regrete în cealaltă. Iubim şoptit. Iubim în grabă. Iubim cu toate oasele. Iubim cu mâinile la vedere ca să demonstrăm că nu minţim. Iubim şi privim în ceilalţi, dar ne legăm la ochi când privim în noi. Iubim şi oferim. Nu oferim, dar suntem iubiţi. Iubim azi, dar până mâine uităm. Iubim cu sentimentele pe faţă. Și cu ele pe dos când vrem să schimbăm vremea. Iubim câteva zile pe oră, iar alteori câteva secunde pe zi. Iubim şi rămânem. Iubim, dar plecăm. Iubim fără să ne întoarcem. Iubim ca să ne doară. Iubim, dar nu ne prea pricepem la asta. Iubim pentru noi. Iubind, ne iubim pe noi. Iubim pe hârtie, pe piele, pe bănci. Iubim prin poezie, prin muzică, prin ceea ce facem. Iubim, dar fugim. Frică. Iubim prea mult, dar nu e îndeajuns. Iubim clădind, iar apoi dărâmând. Iubim ruine. Iubim oameni pe care i-am întâlnit numai în vis, dar care sperăm că există. Iubim pentru că au plecat, au rămas ori s-au întors. Iubim şi suntem mai buni. Iubim pentru ceea ce a fost. Iubim pentru ceea ce am fost. Iubim când avem timp sau când ne aducem aminte. Iubim de la prima oră a dimineţii. Iubim până când rămânem fără genunchi. Iubim cu negru sub unghii pentru că oamenii nu se îngroapă cu lopeţi. Iubim oameni care nu-şi pot resuscita sentimentele pentru noi. Iubim strângând în braţe. Iubim strângând din dinţi. Iubim ca în basme. Și ca în coşmaruri. Iubim rece. Iubim, dar respingem. Iubim chiar şi atunci când suntem siguri că nu o vom mai face vreodată. Iubim, deşi ni s-a spus să nu o facem. Iubim când de fapt ar trebui să uităm. Iubim cu prea multă apă sărată. Iubim, dar stricăm. Iubim şi vindecăm. Iubim fără să vedem încotro mergem. Iubim fără jumătăţi de măsură. Iubim, deşi suntem loviţi cu pietre. Iar apoi lovim la rândul nostru. Iubim ca nişte copii. Iubim iresponsabil.

Iubim amintiri, momente, locuri, oameni. Iubim proiecţii.
Și la sfârşitul zilei spargem farfurii ca să ne simţim întregi.

6 comments:

Vorbește-mi.