Ceai de tei înainte de culcare

Photo by Sixteen Miles Out on Unsplash

În fiecare seară înainte de culcare

iau pe rând,

unul câte unul,

fiecare monstru de sub pat

să-i spun noapte bună

şi coşmaruri plăcute.

Apoi, pentru că sunt mai mulţi,

iau pe rând,

doi câte doi,

toţi monştrii din mine.

La prima ceaşcă de ceai

vorbim despre vreme,

eu despre vremea de afară,

ei despre vremea din mine

şi de cele mai multe ori

nu coincid

nici măcar anotimpurile.

La a doua ceaşcă de ceai

îmi povestesc cum a fost ziua lor,

cât de frumos au rănit azi,

chiar mai frumos decât ieri,

pentru că ascuţiseră atent

cu o seară înainte

fiecare cuvânt –

mereu se miră că nu mi-am tăiat buzele

rostindu-le.

La a treia ceaşcă de ceai

suntem deja prieteni

şi ne promitem că vom fi mai buni

unul cu altul –

nu doar oamenii mint.

Ne sărutăm de noapte bună,

monştrii adorm,

iar eu le visez

coşmarurile.

Nu ştiu...

am iubit prea mulţi monştri

şi nici măcar nu erau ai mei.