Saturday, August 21, 2010

Dezbracă-mă.

Dezbracă-mă. Dezbracă-mă de culorile triste şi reci. Dezbracă-mă încet. Îmi va fi teamă să stau goală în faţa ta; aşa că ia pe rând, culoare cu culoare şi nu te grăbi, avem tot timpul din lume. Nu ştii cu care să începi? Începe cu cea care predomină: negru. Nu-mi place cum arăt îmbrăcată aşa, am pielea mult prea albă pentru culoarea asta…. Vei avea nevoie de răbdare pentru că e mai mult negru decât crezi… Oamenii m-au îmbrăcat aşa ori de câte ori au avut ocazia, iar eu… eu am fost mult prea slabă că să mă împotrivesc. După ce ai terminat cu negrul, treci la gri. Aici nu a fost vina lor ci a mea. Eu am fost cea care a ales să se îmbrace aşa. Dar acum s-a terminat, o să renunţ la gri, e mult prea melancolic şi nu vreau să mai fiu tristă. Urmează maro. Aşa m-au îmbrăcat cele patru toamne pustii ale anului. Dar acum e vară, şi maroul nu îşi are locul în anotimpul ăsta. Am ajuns la albastrul şi violetul în care m-au îmbrăcat toate uşile care mi-au fost închise, toate refuzurile. Acum am cheia şi tăria să le deschid, nu mai am nevoie de culorile ăstea. Am ajuns la ultima: verde – pentru fiecare întrebare la care nu am găsit răspuns. Azi am răspunsurile de care am nevoie aşa că dezbracă-mă şi de culoarea asta. Încet. Cu grijă. Şi acum tăcere. Eu. Tu. Complet goală. Îmbracă-mă. Îmbracă-mă şi pictează-mă în culori calde care miros a fericire şi… a tine. Începe cu alb. Da, mult alb, îmi place, e luminos şi îmi amintesc de stelele din seara aia. Acum pictează-mă în răsărit, galben, roz, portocaliu, le vreau pe toate, nu contează ordinea, nuanţa, cantitatea. Aruncă-le pe toate asupra mea în cel mai ordonat haos de culori, sentimente şi amintiri. Şi acum ultima şi cea mai importantă. Îmbracă-mă în culoarea dragostei – roşu. Pictează-l încet. Nu te grăbi. Savurează fiecare atingere a pensulei inimii tale asupra pielii mele de răsărit şi vară. Desenează. Orice îţi trece prin cap. Pe umăr un soare ale cărui raze se întind pe spatele şi pieptul meu. În palmă o inimă. Pe picioare valurile mării. Când ai terminat semnează-te pe mâna mea.
De-acum îţi aparţin.

2 comments:

  1. De ce-ai vrea sa te schimbe careva? Uneori, unele culori trebuie sa ti le pictezi singura pentru ca ele te vor determina in viata.

    ReplyDelete
  2. Pentru că anumiţi oameni îşi lasă amprenta asupra noastră. Şi nu depinde mereu de noi.

    ReplyDelete

Vorbește-mi.