Tuesday, January 10, 2012

Către cei ce nu mai suntem


Photo by ål nik on Unsplash

"Nu există motive."

Probabil aşa aş începe. Aş putea chiar să mă opresc după asta. Și să m-apuc să construiesc maşina timpului, s-arunc bileţelul în ea şi să-l primesc aşa, din senin, să-mi cadă în poală din cer sau să-l găsesc întâmplător pe stradă, cu urme de picioare pe el, mototolit şi ud, cu scrisul şters, dar încă citeţ. În urmă cu un an. Și tot nu m-aş prinde. Cel mai probabil aş fi sunat-o pe Diana şi i-aş fi spus "Tu, fii atentă fază! Să vezi coincidenţă!". Și-aşa ar fi rămas: o simplă coincidenţă.

"Nu există motive.
Muntele ăla pe care crezi că-l cari în spate e o minciună.
Dă-ţi timp. Iartă-te. Ia-o de la capăt.
Bucură-te de începuturi. Bucură-te de ele din plin.
Răbdare, răbdare şi răbdare.
Ai miopie -1 şi nu -2. Poartă ochelarii.
Nopţile alea albe îşi au rostul lor.
Învaţă mai mult. Mai ales la istorie. Aşa n-o să fie nevoie să-ţi plăteşti primul an de facultate. Deşi o să intri la Litere la buget, în momentul în care o să afli, o să ai deja locul confirmat la LLS. Ascult-o pe mama.
Scrie. Nu mai arunca foile, oricât de stupide sau de goale ţi s-ar părea cuvintele. O să vină o zi în care o să vrei să le reciteşti.
O să uiţi
şi
nu o să uiţi.
O să ţi se reamintească.
Bucureştiul nu e aşa de fain cum sperai să fie. Și în niciun caz nu e "acasă".
Depune-ţi dosarul şi la Cluj. S-ar putea să ai o surpriză placută.
Nu o să locuiţi toate trei la Sibiu. Nu o să plece niciuna acolo.
Du-te la olimpiada aia de română. Nu pentru c-o să treci mai departe, n-o să fii nici măcar aproape să o faci. Dar o să te simţi mai bine.
"Dezbracă-mă" e la ora şase, nu la ora şapte. Ține minte!
Vara din 2010 e ultima. O să le pierzi. Două.
Februarie n-o să-ţi vină de hac.
Să nu-ţi pară rău pentru gesturile frumoase pe care o să le faci. Sau pentru cele pe care le-ai făcut deja. Mai târziu ţi-ar părea rău dacă nu le-ai fi făcut.
Deşi o să plece în Anglia, o să rămână cea mai apropiată de tine. Aşa cum ai sperat.
Sorescu. Mult Sorescu. O să-ţi placă.
Până la urmă o să ai curajul să te tunzi scurt.
O să ajungi să iubeşti brăţara aia roz cu delfini. Nu o arunca!
Vară-ta o să ţi-o ia înainte.
Lasă bătrânelul să creadă. Chiar dacă e o minciună. E frumoasă.
Niciun coşmar nu durează la nesfârşit. Din când în când, vrei nu vrei, trebuie să te trezeşti.
Și nu în ultimul rând, o să fie aşa cum ţi-ai dorit:
o să fii bine."

10 comments:

  1. vaaai, abia acum mi-am dat seama cine eşti! n-am recunoscut nickname-ul! mă bucur mult să văd că mai dai pe-aici. mulţumesc încă o dată de aprecieri!
    ah, încă ceva, eşti cumva din meşotă?

    ReplyDelete
  2. de ce facem cam mereu,toti,aceleasi lucruri?...

    ReplyDelete
  3. si la multi ani,btw :)

    ReplyDelete
  4. mulţumesc frumos! de două ori chiar! :D

    ReplyDelete
  5. http://a8.sphotos.ak.fbcdn.net/hphotos-ak-snc7/316148_241055965953002_100001458004846_768095_681859872_n.jpg

    ReplyDelete

Vorbește-mi.