Sunday, April 20, 2014

Scotocind prin cutiile mele de pantofi în care ascund comori

Am găsit o stângăcie de care uitasem complet :)

Se întâmplă uneori
să ne intre frica în oase
şi-atunci începem să trăim cu toate becurile aprinse
de parcă fricii îi e frică de electricitate.
E periculos să te prindă frica pe scări
să simţi cum îţi respiră în ceafă
şi tu să nu poţi decât să fugi
să numeri fiecare treaptă
şi să te întrebi de ce nu se mai termină
să speri că cea din urmă va fi ultima
iar atunci când se sfârşesc
să continui să alergi călcând pe aer
şi să urli
"puteam sa jur că mai era o treaptă"
şi-apoi să-njuri în gând monstrul
care ţi-a făcut farsa asta
şi care cel mai probabil te arată cu degetul
din colţul camerei
te numeşte prost şi orb şi laş
şi prea om pentru întunericul ăsta.

2 comments:

  1. La fel, genial, ca aproape toate scrierile tale!

    ReplyDelete
  2. mulțumesc pentru apreciere! cu întârziere...

    ReplyDelete

Vorbește-mi.