Băăăi Alex, adevărul e că m-am plâns câteva luni bune, dar de schimbat, n-am încercat să schimb nimic. Acum poate o să te întrebi... cum poţi să schimbi un oraş care nu-ţi place? Că e prea mare, că e prea aglomerat, că e urât, că oamenii sunt aşa şi pe dincolo, ba prea, ba deloc, niciodată la mijloc. Păi cum, băi, cum să nu poţi să schimbi nimic? PERSPECTIVA, mă. Perspectiva. Uite că de câteva zile s-a încălzit afară şi mi-am adus de acasă toate rochiile. Și oraşul ăsta pare mai frumos când îl văd îmbrăcată într-o rochie înflorată. Când nu mai îi reproşez, ci îl laud. Pentru parcuri, pentru apusul ăla frumos, pentru doamna pe care am văzut-o ieri când s-a întors din drum ca să-i dea o portocală unei cerşetoare, pentru biblioteca de la facultate, pentru că am parte de profi care-mi plac atât de mult încât am început să-i visez, pentru legendele frumoase care ne-au fost povestite ieri la curs, pentru toate lucrurile pe care am ratat să le văd din momentul în care mi-am pus ochelari de cal. Lasă, mă, mai bine miopi, dar mai fericiţi şi împliniţi ca oameni.
Azi am avut o zi aşa frumooooasă! Nici nu ştii! Și crede-mă, n-am făcut nimic, dar absolut nimic ieşit din comun. Dar zău de n-am dorinţa de a le spune celor care m-au ascultat vorbind de rău oraşul ăsta, că nu-i aşa. Că orice oraş e frumos dacă-l laşi să fie!
*Ce am învăţat azi: băieţii sunt darnici cu bicicletele lor. Mai ales dacă eşti fată.
Frumos articol :). As vrea sa adaug o completare la invatatura de azi : "Baietii sunt darnici cu bicicleta lor NUMAI daca esti fata. " (la un alt baiat, si daca dai bicicleta, o dai scasnind din dinti)
ReplyDeletehaha, sinceră să fiu, iniţial scrisesem doar "dacă eşti fată", dar am zis na, să nu fiu prea radicală şi să jignesc excepţiile, hihi.
ReplyDeletemerci fain de vizită! :D