Toate verile încep cu vara asta

Photo by Julia Caesar on Unsplash

În părul meu s-a încâlcit soarele 

am genele poleite cu aur 

glezne care mă pot duce 

până la capătul lumii

până la capătul meu 

fără să obosească, 

iar inima mea e peste 

TOT 

TOT 

trupul meu bate la unison 

ca un instrument 

pe care nimeni nu a reușit 

să-l deprindă 

și pentru prima dată 

fiecare bătaie 

zbiară 

doar numele meu.

Haiku #19

Photo by Ramez E. Nassif on Unsplash

My body shaking out 

who I was never supposed 

to be — terrifying.

Haiku #18

 

Photo by Jason W on Unsplash

I used to jump back
into the fire, just to
check if it still burns.

Haiku #17

Photo by lonely blue on Unsplash

I have my mother's

cheekbones — they deserve to know

the sorrow of drought.

Amor Fati / Haiku #16

Photo by Mark Tegethoff on Unsplash

Tangled up in fate 

we're destined to dance around 

until we become.

Interstițiu

Photo by Yann Allegre on Unsplash

În mine mișcă 

ceva 

moartea 

și 

viața 

mă nasc 

și 

mă mor 

totul

e

așa

cum

ar

trebui

să

fie.

Daughter of Daedalus

Photo by Manish Upadhyay on Unsplash

My wings are not made of wax.

When will I stop flinching like they are?

There’s no sun in the whole universe

that could ever bring me down.

I know, I know, I know.

Nu e nimic performativ în lacrimile mele

Photo by gbarkz on Unsplash

Nu e nimic performativ

în lacrimile mele

doar

strigăt

doliu

şi haos

nu mai am nevoie de brațele nimănui

să-mi dau voie

să mă plâng afară din mine

înapoi la 

viață

înapoi la 

primă gură de aer după moarte

înainte la 

mine

aşa că

întoarce-mi spatele dacă 

şanțurile de pe obrajii mei

sunt prea mult

şi curăță o ceapă

poate aşa îți vor curge şi ție

lacrimile neplânse

după copilul pe care l-ai pierdut

şi nu va mai trebui

să compensez eu cu

lacrimile mele.

A bird on Atlas’s shoulder

Photo by UnKknown Traveller on Unsplash

My heart

is heavy as a secret, 

yet your Atlas shoulders 

carry it without knowing, 

mistaking it for the tiniest 

bird 

alive.

Exorcizare

Photo by Tim Mossholder on Unsplash

Mi-aș stoarce oasele

până la ultima picătură de vină 

și le-aș pune la uscat 

înainte să le îmbrac din nou - 

dar știu că pașii mei 

ar găsi oricum 

alt întuneric pe care 

să-l încalțe, 

așa că 

ce rost ar avea?

Haiku #15

Photo by Annie Spratt on Unsplash

The sorrow I caused 

returns to haunt me once more — 

a cruel boomerang.

Haiku #14

 

Photo by Alef Vinicius on Unsplash

My mother lives on

every time I laugh - her voice

cracks against my teeth.

Pentru totdeauna

Photo by Jeremy Bishop on Unsplash

Mama mea a murit

viața mea curge în continuare

nu credeam că râul

poate exista fără izvor

Haiku #13

Photo by trails on Unsplash

So much love for you

that my chest will break - be there

when it does, okay?

Haiku #12

Photo by okeykat on Unsplash 

 He holds me as I 

hold my grief and I wonder: 

when will his arms break?

Coborâri contemporane în infern

Photo by Matt Howard on Unsplash

N-a mai coborât nimeni de mult în mine

să vadă cum mai sunt, 

nici măcar eu nu mă vizitez

atât de des pe cât ar trebui

vezi tu,

drumul e lung

anevoios

zilele de concediu pe an sunt numărate,

de ce să dau ochii cu mine

când aș putea să văd marea,

de ce să îngenunchez în fața mea

și să mă iau în brațe, 

când pot să-mi torn sufletul

în palmele celor care

strâng pumnii 

fără să fi învățat vreodată

să-și țină mâinile căuș?

Până ce și iadul meu

se simte singur, 

nu-și mai întinde nimeni palmele

să se încălzească lângă el

ca la un foc de tabără.

Nu trebuie să vin niciodată 

cu mâna goală,

flăcările astea se potolesc

doar atunci când primesc tribut.

Ți-am atins bezna din gură

Photo by Cherry Laithang on Unsplash

Ți-am atins bezna din gură

cu vârful limbii

și-am știut că o să râvnesc

cu lăcomie

la tot întunericul din tine,

lasă-mă să dorm ghemuită

între coastele tale

poate așa mă voi simți

în siguranță

și liberă

colivia care își ține mereu

ușa deschisă,

nu mai este închisoare,

ci adăpost –

nici nu știi...

mi-e atât de dor să-mi închid ochii

și să simt că nu mă poate răni nimic.

Hi, friend

Photo by pawel szvmanski on Unsplash

Everything looks better from afar 

and baby, 

you are very far away, 

timing is everything 

and we've never been more poor

I'm pacing around

this could-have-been

with my empty pockets

trying to understand 

how could you have arrived on time 

while I was a couple of years late, 

there are answers 

that can only be found 

through living, 

so that's what we'll do, 

we'll go on living, 

knowing the other 

is somewhere 

out there

alive 

carrying this never-opened door 

within 

never knowing 

if we'll ever hear the knock.

Normă întreagă

Photo by MUILLU on Unsplash

Îmi ocrotesc durerea,

traumele și anxietățile

de ochii celor din jur

din egoism,

nu din teamă –

cu cât tac mai mult,

cu atât îmi rămâne mai mult din mine,

e ca și cum

m-aș pune la păstrare

pentru zile negre,

puțin 

câte

puțin

câte

puțin

până o să știu că sunt 

îndeajuns 

pentru orice viitor

voi vizita

sau

mă va vizita –

zilele trec 

și eu stau de strajă 

deasupra comorilor mele

ca un dragon care

doarme mereu

doar cu un ochi închis.

Mă gândesc la tine mai des în zilele cu cer senin

Photo by Jinen Shah on Unsplash

Încă încerc să înțeleg

cum e posibil să fiu aici

fără să fiu de fapt aici

sau

cum e posibil să te zăresc 

încă

în fiecare avion 

care zdrelește cerul

tot mai

și 

tot mai

departe

tălpile mele au prins rădăcini,

nu te mai pot urma

decât cu ochii

și nu-mi rămâne decât

să mă întreb

când voi putea privi cerul

din nou

fără ca pumnul să-mi strângă

inima

ca pe un obiect prețios

care nu mi-a aparținut

cu totul 

niciodată.

Melodia asta m-a găsit săptămâna trecută.