Wednesday, March 7, 2012

Despre începuturi şi alţi demoni

Apasă.
Aşteaptă.
Vorbeşte.
Folosirea abuzivă se pedepseşte.

În metrou
cu o dicţie perfectă
fiecare îşi recită în gând ceea ce
zilnic
ascunde sub piele –
cea mai simplă poezie pentru oameni mari.

Suntem traficanţi de suflet viu
şi n-avem nicio remuşcare.

În drum spre casă mă latră toţi câinii –
se spune că frica, odată intrată în oase,
e doar un cod de bare
după care eşti recunoscut,
eşti Om.

Folosirea abuzivă a tăcerii nu s-a pedepsit niciodată.

1 comment:

  1. Cum de nu ne balbaim cand ne recitam in gand poeziile?

    ReplyDelete

Vorbește-mi.